Rețele sociale fără site: cum sunt prezente online micile firme din UE
Un profil pe rețelele sociale poate fi primul contact al unui client cu o firmă. Am folosit datele Eurostat din 2025 pentru a vedea cât de des firmele mici au și un site și unde diferă acest tipar.
Acest studiu vizează firme din UE cu cel puțin 10 persoane ocupate, din sectoarele incluse în sondaj. Am analizat datele din 2025 la 17 octombrie 2026.
Rezumat
Majoritatea firmelor mici din UE care folosesc rețele sociale au și un site. În analiza noastră a datelor Eurostat din 2025, 9,7 % dintre firmele cu 10–49 de persoane ocupate care folosesc rețele sociale au declarat că nu au site, față de 3,6 % dintre firmele mijlocii și 1,4 % dintre cele mari. Pentru firmele mici, rezultatul este 5,9 % când baza de calcul include toate firmele mici eligibile, inclusiv pe cele care nu folosesc rețele sociale. Sunt 2 numitori diferiți, nu 2 constatări diferite.[1][2]
Întrebarea practică este ce se întâmplă după ce cineva descoperă firma. Poate găsi detaliile necesare și poate face pasul următor? Acest studiu descrie cum combină firmele rețelele sociale cu site-urile. Nu măsoară vânzările, calitatea niciunuia dintre canale sau dacă o anumită firmă are nevoie de un site. Comparațiile sale se aplică sectoarelor din UE incluse în sondaj și exclud firmele cu mai puțin de 10 persoane ocupate.
Un client vede o postare care arată cum se realizează o piesă de mobilier. Îi place ce vede. Apoi apar întrebările obișnuite: atelierul livrează în apropiere, poate realiza o altă dimensiune și cum se cere o ofertă? Postarea și-a îndeplinit un rol. Firma mai are nevoie de o modalitate de a răspunde întrebărilor care urmează.
Pentru o echipă mică, aceste răspunsuri pot apărea pe un site, într-un profil pe rețelele sociale, într-un serviciu de rezervări sau într-o conversație. Actualizarea lor cere timp. Este firesc să te întrebi dacă un site mai este necesar când clienții găsesc deja firma prin rețelele sociale.
Nu putem lua această decizie doar numărând site-urile. Putem stabili ce declară alte firme că fac. Eurostat măsoară atât utilizarea rețelelor sociale, cât și suprapunerea dintre rețelele sociale și site-uri. Astfel putem examina un grup precis: firmele care folosesc rețele sociale, dar declară că nu au site, pe baza suprapunerii măsurate dintre cele 2 forme de prezență.[1]
Cele 2 grupuri de firme care folosesc rețele sociale

Site și rețele sociale
Rețele sociale fără site
Majoritatea firmelor mici care folosesc rețele sociale au și un site
În 2025, 60,59 % dintre firmele mici eligibile din UE au declarat că folosesc rețele sociale, iar 54,69 % au declarat că au atât rețele sociale, cât și un site. Scăzând a doua valoare din prima, rămân 5,90 % din toate firmele mici eligibile care folosesc rețele sociale fără site. Împărțind acest rezultat la ponderea firmelor care folosesc rețele sociale, obținem cifra principală: 9,7 %.[1][2]
Altfel spus, din fiecare 100 de firme mici care folosesc rețele sociale, aproximativ 90 aveau și un site, iar 10 nu aveau. Aceasta nu înseamnă că doar 1 din 10 firme mici nu avea site. Firmele care nu foloseau rețele sociale nu intră în această comparație, iar unele dintre ele puteau, la rândul lor, să nu aibă site.
Ponderea firmelor fără site scade în grupele de firme mai mari: 3,6 % dintre cele cu 50–249 de persoane ocupate care folosesc rețele sociale și 1,4 % dintre cele cu cel puțin 250. Tiparul este clar în această imagine de moment, însă calculul nu poate arăta dacă îl explică bugetul, nevoile clienților sau structura pe sectoare.
Pentru o echipă mică, constatarea oferă context, nu o regulă de urmat. Combinarea unui site cu rețelele sociale este frecventă în rândul firmelor reprezentate aici. Dacă merită alocat timp ambelor canale într-o anumită firmă depinde de rolul fiecăruia pentru clienții săi.
Firme care folosesc rețele sociale, dar nu au site, după dimensiune
UE, 2025. Fiecare bară arată ce procent dintre firmele care folosesc rețele sociale din grupa respectivă de dimensiune declară că nu au site. Tabelul arată și ponderea din toate firmele eligibile, cu un numitor diferit.
Ponderea firmelor fără site dintre cele care folosesc rețele sociale (%)
Indicatori din sursă și ponderi calculate
| Persoane ocupate | Folosesc rețele sociale (% din toate firmele) | Site și rețele sociale (% din toate firmele) | Rețele sociale fără site (% din toate firmele) | Fără site (% din firmele care folosesc rețele sociale) |
|---|---|---|---|---|
| Mici: 10–49 | 60,6 % | 54,7 % | 5,9 % | 9,7 % |
| Mijlocii: 50–249 | 76,2 % | 73,4 % | 2,8 % | 3,6 % |
| Mari: 250+ | 89,1 % | 87,8 % | 1,3 % | 1,4 % |
Media UE ascunde tipare locale foarte diferite
Ponderea firmelor mici care folosesc rețele sociale, dar nu au site, era de aproximativ 0,9 % în Finlanda, 1,8 % în Țările de Jos și 2,7 % în Germania. Era de 15,6 % în Franța, 25,0 % în Bulgaria, 25,3 % în Portugalia și 28,8 % în Grecia. Fiecare procent folosește același tip de numitor: firmele mici din țara respectivă care au declarat că folosesc rețele sociale.[1][2]
Tiparul legat de dimensiune apare și în majoritatea țărilor. În 25 dintre cele 27 de țări ale UE, ponderea firmelor fără site era mai mare în rândul firmelor mici care folosesc rețele sociale decât în rândul celor mari care le folosesc. Excepțiile erau Cehia și Slovacia. Aceasta este o comparație a estimărilor publicate, nu un test de semnificație statistică. Rezultatele complete păstrează aceste excepții, fără a transforma tiparul UE într-o regulă universală.
Aceste diferențe schimbă utilitatea unui singur reper european. O echipă din Țările de Jos ar observa un tipar foarte diferit în rândul firmelor de dimensiuni comparabile față de o echipă din Portugalia. O agenție care deservește ambele piețe nu ar trebui să presupună că clienții săi pornesc de la aceeași combinație de site și prezență pe rețelele sociale.
Tabelul descrie situația, nu clasifică firmele după calitate. O valoare mai mică nu dovedește un marketing mai bun, iar una mai mare nu dovedește performanțe mai bune pe rețelele sociale. Structura firmelor diferă între țări; practicile naționale de sondaj pot influența și ele comparațiile. Nu am ajustat aceste rezultate pentru a atribui fiecărei țări aceeași structură pe sectoare.[4]
Înainte de a propune un nou plan de conținut, o agenție poate întreba unde își prezintă în prezent clientul oferta și unde gestionează solicitările. Datele pe țări oferă context acestei discuții. Nu pot înlocui analiza firmei în cauză.
Firme mici care folosesc rețele sociale, dar nu au site, în UE
Firme cu 10–49 de persoane ocupate, 2025. Aceste estimări nu sunt ajustate pentru diferențele de structură pe sectoare și nu reprezintă un clasament al performanțelor de marketing.
Ponderea firmelor fără site dintre cele care folosesc rețele sociale (%)
Comparație pe țări după dimensiunea firmei
Procentul firmelor fără site dintre cele care folosesc rețele sociale, în fiecare grupă de dimensiune, 2025. O estimare indisponibilă nu înseamnă zero.
| Țară | Mici: 10–49 | Mijlocii: 50–249 | Mari: 250+ |
|---|---|---|---|
| Grecia | 28,8 % | 16,8 % | 1,6 % |
| Portugalia | 25,3 % | Indisponibil | 2,2 % |
| Bulgaria | 25 % | 10,1 % | 5,7 % |
| România | 24,5 % | 16,1 % | 10,5 % |
| Cipru | 24,3 % | 5,7 % | 1,9 % |
| Franța | 15,6 % | 4,6 % | 0,5 % |
| Polonia | 15,1 % | 5,4 % | 1,9 % |
| Letonia | 14,8 % | 4,5 % | 1 % |
| Malta | 14,4 % | 7,3 % | 4,2 % |
| Irlanda | 13,2 % | 4,7 % | 0,6 % |
| Ungaria | 12,2 % | 5,7 % | 5,1 % |
| Lituania | 12,1 % | 3,4 % | 0,5 % |
| Estonia | 10,6 % | 3,8 % | 2,3 % |
| Croația | 10,2 % | 4,7 % | 2,1 % |
| Italia | 10,1 % | 3 % | 2,4 % |
| Slovacia | 9,2 % | 4,5 % | 9,7 % |
| Luxemburg | 7,8 % | 2 % | 1,6 % |
| Belgia | 6,8 % | 2,5 % | 0,9 % |
| Spania | 6 % | 1,9 % | 0,6 % |
| Suedia | 5,7 % | 2,5 % | 0,6 % |
| Slovenia | 5,4 % | 1,8 % | 0 % |
| Cehia | 3,4 % | 1,9 % | 3,6 % |
| Danemarca | 2,9 % | 1,8 % | 0,4 % |
| Austria | 2,9 % | 0,9 % | 0,1 % |
| Germania | 2,7 % | 0,6 % | 0,1 % |
| Țările de Jos | 1,8 % | 1,9 % | 0,7 % |
| Finlanda | 0,9 % | 0,3 % | 0 % |
Lipsa unui site nu înseamnă că firma există doar pe rețelele sociale
Indicatorul Eurostat privind site-urile poate include prezența unei firme pe site-ul societății-mamă, al grupului sau al francizorului, atunci când firma își controlează conținutul de acolo. Poate conta și site-ul propriu al unui magazin, construit pe o platformă de comerț electronic. Un profil pe rețelele sociale sau o listare într-un director ori pe o platformă de vânzări nu contează, în sine, drept site. Prin urmare, o firmă clasificată ca neavând site poate avea totuși alte modalități prin care clienții o găsesc, fac rezervări sau cumpără. Eticheta „firme prezente doar pe rețelele sociale” ar afirma mai mult decât arată datele.[3]
La fel, declararea utilizării rețelelor sociale nu măsoară publicarea regulată. Definiția din sondaj poate include un profil care nu mai este folosit activ. Și un site poate exista fără să răspundă întrebărilor actuale ale unui client. Niciunul dintre acești indicatori de tip da/nu nu ne spune cât de bine își menține o firmă informațiile la zi.[3]
Astfel, pasul practic următor este mai precis decât „publică mai mult” sau „creează un site”. Verifică informațiile de care un client are într-adevăr nevoie. Dacă o postare stârnește interes, dar pasul următor este neclar, rezolvă această lipsă acolo unde clientul va căuta probabil. Dacă ambele canale răspund deja bine acestor întrebări, adăugarea unei alte destinații poate crea muncă de întreținere fără să rezolve o problemă cunoscută.
Începe cu întrebarea la care clientul are nevoie de un răspuns
Conținutul de pe rețelele sociale și un site pot oferi unei echipe mici locuri diferite în care să prezinte aceeași firmă. O postare poate prezenta un proiect finalizat sau poate răspunde unei întrebări de actualitate. Un site poate găzdui explicații mai ample despre servicii, zone de livrare sau cum se cere o ofertă. Acestea sunt roluri posibile, nu avantaje de performanță măsurate de acest studiu.
Prima sarcină este să enumeri întrebările care apar în mod repetat înaintea unei achiziții sau solicitări. Apoi urmărește traseul de la o postare recentă la un răspuns. Verifică dacă informațiile sunt actuale, dacă cititorul trebuie să caute prin postări vechi și dacă pasul de contact sau rezervare este clar. O simplă verificare poate scoate la iveală o remediere concretă, fără a obliga echipa să publice mai mult.
Când sunt implicate atât un site, cât și conturi pe rețelele sociale, decide unde păstrezi detaliile care se schimbă, precum disponibilitatea sau zona deservită. Postările pot explica aceste detalii și pot trimite la ele. Desemnează pe cineva să actualizeze sursa și să verifice trimiterile când informațiile se schimbă. Astfel, echipa are o modalitate practică de a evita răspunsurile contradictorii.
O echipă care lucrează fără site își poate pune aceleași întrebări. Ar trebui să verifice ce poate găsi un potențial client înainte de a trimite un mesaj, ce răspunsuri trebuie repetate și unde sunt gestionate solicitările. Sondajul nu prescrie un anumit instrument sau o anumită platformă. Alegerea ar trebui să țină cont de ce vrea clientul să facă și de capacitatea echipei de a menține informațiile la zi.
1 atelier, 2 locuri în care să răspunzi la întrebări
Să luăm un atelier fictiv de mobilier cu 18 persoane. Publică pe Instagram mesele finalizate și are un site simplu. Clienții întreabă frecvent dacă o masă poate fi realizată pentru a se potrivi într-o cameră cu o configurație dificilă. Echipa are timp limitat pentru conținut, iar site-ul nu explică procesul de solicitare a unei dimensiuni personalizate.
Atelierul îi dă următoarei postări un scop clar: să arate cum se alege o dimensiune. Textul postării ar putea începe astfel: „O masă ar trebui să se potrivească atât camerei, cât și oamenilor din jurul ei. Începe cu spațiul de care ai nevoie ca să treci pe lângă ea, apoi decide câte locuri folosești în majoritatea zilelor.” Fotografiile arată măsurarea și un exemplu finalizat.
Pe site apare o scurtă explicație a informațiilor de care atelierul are nevoie pentru a pregăti o ofertă: dimensiunile camerei, numărul de locuri dorit, finisajul preferat și locul livrării. Postarea îi trimite pe cititorii interesați la această explicație. Site-ul nu trebuie să repete fiecare postare de pe rețelele sociale; trebuie să facă următoarea conversație mai ușor de început.
Dacă același atelier nu ar avea site, prima sa sarcină ar rămâne să facă aceste cerințe ușor de găsit și să le păstreze actuale în canalele pe care le folosește. Un site ar putea fi o opțiune când ar fi utilă o sursă de informații mai detaliate. Procentele UE, luate separat, nu justifică realizarea unuia.
După publicare, echipa examinează întrebările primite și informațiile incluse în solicitări. Poate folosi și orice măsurare relevantă pe care o realizează deja. Exemplul nu presupune o creștere a vânzărilor, nu cere noi activități de monitorizare și nu prezice rezultatul. Decizia privește dacă noua explicație rezolvă problema concretă identificată de echipă.
Urmărește traseul clientului de la interes la răspuns

Găsește răspunsul care lipsește
Enumeră întrebările pe care clienții le pun în mod repetat. Urmărește traseul de la o postare recentă și verifică dacă un vizitator nou poate găsi răspunsul.
Dă-i conținutului un rol
Alege o singură întrebare pe care să o explice postarea. Păstrează detaliile mai ample sau actualizate frecvent într-un loc pe care echipa îl poate menține la zi.
Verifică pasul următor
Verifică traseul pentru solicitări sau rezervări. Folosește întrebările clienților și măsurătorile existente pentru a decide ce trebuie îmbunătățit.
Cum am calculat comparația
Am analizat tabelul Eurostat din 2025 privind utilizarea rețelelor sociale, isoc_cismt, accesat la 17 octombrie 2026. Analiza folosește cele 27 de țări ale UE și agregatul UE publicat de Eurostat. Firmele mici au 10–49 de persoane ocupate, cele mijlocii 50–249, iar cele mari cel puțin 250. Persoanele ocupate includ salariații și persoanele care lucrează pe cont propriu. Sectoarele acoperite includ industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul și mai multe sectoare de servicii. Sunt excluse firmele cu mai puțin de 10 persoane și sectoarele din afara sferei sondajului.[1][4]
Pentru fiecare țară și grupă de dimensiune, am asociat 2 procente din același an, pentru aceeași populație și cu aceeași unitate: E_SM1_ANY, utilizarea oricăror rețele sociale, și E_WEB_SM1_ANY, prezența unui site și utilizarea rețelelor sociale. Ambele au ca numitor toate firmele eligibile din grupa respectivă. Diferența lor este procentul firmelor eligibile care folosesc rețele sociale fără site. Apoi împărțim diferența la E_SM1_ANY și înmulțim cu 100 pentru a o exprima ca pondere în rândul firmelor care folosesc rețele sociale.[2]
Calculul folosește un indicator publicat care măsoară prezența unui site împreună cu utilizarea rețelelor sociale. Nu scade toate firmele cu site din toate firmele care folosesc rețele sociale, nu presupune că cele 2 sunt independente și nu adună procente naționale separate. Cifrele UE provin din agregatul UE al Eurostat, nu dintr-o medie simplă a rezultatelor pe țări. Tabelele noastre păstrează separat cei 2 numitori.
Ambii indicatori necesari sunt disponibili pentru firmele mici și mari din toate cele 27 de țări ale UE în 2025. Pentru firmele mijlocii din Portugalia, indicatorul comun privind site-ul și rețelele sociale este indisponibil și are un marcaj de fiabilitate redusă, așa că lăsăm necompletat rezultatul derivat în datele descărcabile. Agregatul UE pentru firmele mijlocii este publicat și rămâne în comparația pe dimensiuni. Valorile lipsă nu sunt tratate ca zero.
Comparația principală surprinde situația din 2025. Nu urmărește aceleași firme în timp și nu arată că o firmă și-a înlocuit site-ul cu rețele sociale. Pachetul de cercetare păstrează observațiile din 2023 drept context, inclusiv marcajele de discontinuitate în serie pentru Franța și Suedia. Aceste marcaje se referă la o discontinuitate față de observații anterioare; singure, nu stabilesc o discontinuitate între 2023 și 2025. Tabelele standard nu oferă nicio defalcare comună pe țară, dimensiune și sector pentru acest calcul, astfel că comparațiile pe țări nu sunt ajustate în funcție de sector.
Sursa este un sondaj în rândul firmelor, nu un recensământ al tuturor site-urilor. Eurostat publică estimări agregate, nu înregistrările respondenților și covarianța necesare pentru a calcula intervale de eșantionare pentru acest raport derivat. De aceea, prezentăm estimări descriptive fără intervale de încredere și nu numim micile diferențe dintre țări semnificative statistic. Rotunjirea din sursă, eșantionarea, non-răspunsul, definițiile și practicile naționale de sondaj pot influența interpretarea.[4]
Am verificat și cum ar putea influența comparația rotunjirea procentelor din sursă. Dacă lăsăm fiecare valoare de intrare să varieze cu 0,005 puncte procentuale în oricare direcție, toate cele 27 de comparații pe țări dintre firmele mici și cele mari păstrează același sens. Aceasta verifică doar sensibilitatea la precizia publicată de 2 zecimale. Nu este un interval de încredere și nu elimină incertitudinea sondajului.
Lucrări anterioare, inclusiv raportul Digital Marketing in Europe al The Knowledge Engineers, au examinat totalurile mai ample privind site-urile și rețelele sociale. Această analiză se concentrează pe diferențele dintre țări și dimensiuni ale firmelor în rândul celor care folosesc rețele sociale. Este un calcul original pe baza datelor publice, nu o afirmație că nimeni nu a mai studiat firmele fără site.[5]
Tabelele descărcabile păstrează indicatorii din sursă alături de valorile derivate de noi. Pachetul de cercetare conține copia datată a sursei, formulele și verificările, astfel încât rezultatele să poată fi reproduse. Valorile afișate sunt rotunjite pentru lectură; calculele folosesc valorile publicate înainte de rotunjirea pentru afișare. Influence răspunde de analiză și interpretare. Eurostat nu răspunde de aceste modificări sau concluzii.[6]
Fișierul CSV include procentele din sursă, ponderile calculate și marcajele de calitate din sursă. Câmpurile numerice folosesc punctul ca separator zecimal pentru reutilizare în analiză.
Surse și note
- Eurostat, Utilizarea rețelelor sociale după tip, publicitatea pe internet și clasa de dimensiune a întreprinderii (isoc_cismt), accesat la 17 octombrie 2026. Comparația din 2025 folosește procentul întreprinderilor (PC_ENT), agregatul sectoarelor acoperite C10-S951_X_K și agregatul UE sau o țară individuală din UE. Valorile din sursă sunt estimări publicate ale sondajului.
- Calcul Influence IQ: firme care folosesc rețele sociale fără site, ca procent din toate firmele eligibile = E_SM1_ANY − E_WEB_SM1_ANY. Ca procent din firmele care folosesc rețele sociale = 100 × (E_SM1_ANY − E_WEB_SM1_ANY) / E_SM1_ANY. Pentru firmele mici din UE: 60,59 − 54,69 = 5,90 puncte procentuale; 100 × 5,90 / 60,59 = 9,74 %. Cifra afișată în titlu este rotunjită la 9,7 %.
- Manualul Eurostat din 2025 pentru elaborarea statisticilor, paginile 28–29 și 31–32, definește prezența unui site și utilizarea rețelelor sociale. Prezența unei firme pe site-ul societății-mamă, al grupului sau al francizorului poate conta când firma își controlează conținutul de acolo. Se califică și site-ul propriu al unui magazin construit pe o platformă de comerț electronic; un simplu profil pe rețelele sociale sau o listare într-un director ori pe o platformă de vânzări nu se califică. Profilurile de firmă inactive de pe rețelele sociale pot conta ca utilizare a rețelelor sociale. Niciunul dintre indicatori nu stabilește publicarea regulată sau utilizarea exclusivă a rețelelor sociale.
- Eurostat, Utilizarea TIC în întreprinderi: metadate de referință. Notele despre populație, metode naționale, ponderare și comparabilitate condiționează interpretarea rezultatelor. Analiza folosește estimări agregate publicate; nu dispune de informațiile comune de eșantionare necesare pentru intervale de încredere ale raportului derivat. Diferențele dintre țări sunt descriptive și nu sunt ajustate în funcție de structura pe sectoare.
- The Knowledge Engineers, Digital Marketing in Europe, oferă o analiză anterioară a totalurilor europene privind site-urile și rețelele sociale. Acest studiu adaugă o comparație bine delimitată a ponderii derivate a firmelor fără site în rândul celor care folosesc rețele sociale, pe țări și dimensiuni ale firmelor.
- Sursă: Eurostat, accesat la 17 octombrie 2026. Influence a calculat ponderile derivate și a adaptat prezentarea. Eurostat nu poartă nicio răspundere pentru aceste modificări, analize sau interpretări. Reutilizarea datelor originale respectă nota Eurostat privind drepturile de autor și reutilizarea.