Marketplace versus magazin online propriu: un studiu al firmelor din UE
Faptul că ai un sistem de finalizare a comenzilor pe propriul site nu îți spune câtă activitate mai vine printr-un marketplace. Am analizat cum combină firmele din UE cele 2 căi, folosind date Eurostat despre vânzările din 2024.
Vânzări din 2024, raportate în sondajul Eurostat din 2025 privind firmele. Studiul acoperă sectoare selectate din UE și firme cu cel puțin 10 persoane ocupate. Analiză finalizată la 17 octombrie 2026.
Rezumat
Un marketplace și magazinul online propriu al unei firme funcționează adesea în paralel. În analiza noastră a datelor Eurostat despre vânzările din 2024, circa 84 % dintre firmele mici din UE care vând prin marketplace-uri au realizat cel puțin 20 % din vânzările prin web prin acele marketplace-uri, față de circa 66 % dintre vânzătorii mari de pe marketplace-uri. Mici înseamnă 10–49 de persoane ocupate; mari înseamnă 250 sau mai multe. Aceste cifre numără firmele care ating un prag al ponderii vânzărilor, nu ponderea valorii totale a vânzărilor realizate prin marketplace-uri. [1][2]
Dintre firmele care vând atât prin marketplace-uri, cât și prin propriile site-uri sau aplicații, aproximativ 75 % dintre cele mici atingeau în continuare pragul, față de circa 58 % dintre cele mari. Un magazin propriu poate coexista cu o contribuție substanțială a marketplace-urilor. Pentru o echipă care planifică conținut pentru rețele sociale, pasul următor util este să înțeleagă fiecare rută de comandă înainte să decidă unde ar trebui campania să trimită clienții. Studiul măsoară canale de vânzare, nu profitul sau efectele alegerii unei rute în locul alteia. [1][2]
Imaginează-ți o firmă care a investit în propriul magazin. Paginile produselor sunt complete, finalizarea comenzilor funcționează, iar profilurile sociale trimit la site. Ar fi ușor să presupui că marketplace-ul pe care îl folosește a devenit o componentă minoră. Existența magazinului nu ne poate spune asta. Trebuie să știm unde sunt plasate efectiv comenzile.
Distincția contează când o echipă mică alege destinația următoarei campanii. O postare poate prezenta un produs, explica un serviciu sau răspunde unei întrebări a clientului. Linkul îi cere apoi acelei persoane să continue într-un loc anume. Alegerea destinației cere o privire mai atentă asupra firmei decât simpla verificare a canalelor de vânzare pe care le are.
Am folosit datele Eurostat despre firme pentru a pune 2 întrebări: cât de răspândită este vânzarea prin marketplace-uri și cât de des reprezintă cel puțin 20 % din vânzările prin web ale firmelor care o folosesc? Răspunsurile spun lucruri diferite. Am verificat apoi dacă al doilea tipar se menține când firmele fără o rută de vânzare prin magazinul propriu sunt eliminate din comparație.
O firmă poate primi comenzi prin web pe ambele rute

- Site propriu sau aplicație proprie
- Marketplace extern
- Atelier de ceramică
Un marketplace înseamnă tot comerț electronic
„Marketplace versus comerț electronic” este o formulare obișnuită a acestei decizii, dar un marketplace este el însuși o formă de comerț electronic. Comparația utilă este între primirea comenzilor prin site-ul propriu sau aplicația proprie a firmei și primirea lor printr-un marketplace extern. O firmă poate folosi oricare rută sau pe ambele. [2]
Studiul urmărește aceste rute de comandă. Un magazin propriu înseamnă că firma primește comenzi prin web prin propriul site sau propria aplicație. Vânzarea prin marketplace înseamnă că le primește prin site-ul sau aplicația unui marketplace. Distincția privește locul unde se plasează comenzile, nu dacă firma și-a programat singură software-ul de finalizare a comenzilor. Se aplică și serviciilor și clienților din mediul de afaceri, nu doar produselor cu amănuntul.
O firmă clasificată ca vânzând doar prin marketplace-uri poate avea totuși un site informativ. Poate primi comenzi și offline sau prin alte sisteme electronice. „Doar prin marketplace” înseamnă aici că nu are vânzări prin web prin site-ul propriu sau aplicația proprie. Nu înseamnă că fiecare vânzare a firmei trece printr-un marketplace. [1][2]
Păstrarea clară a definițiilor previne o greșeală practică. Construirea unui site, deschiderea unui magazin online și schimbarea structurii comenzilor sunt evoluții diferite. O echipă ar trebui să verifice de care are efectiv nevoie înainte să trateze un site nou ca pe soluție.
Un magazin propriu poate coexista cu vânzări substanțiale prin marketplace-uri
O explicație posibilă este că vânzătorii mici de pe marketplace-uri sunt mai predispuși să nu aibă vânzări prin magazinul propriu. În cifrele UE, 33,7 % dintre vânzătorii mici de pe marketplace-uri le foloseau ca singura rută de vânzare prin web, față de 18,2 % dintre cei mari. Aceste firme realizează în mod necesar toate vânzările prin web prin marketplace-uri, astfel că toate ating pragul de 20 %. [1][6]
Am repetat, așadar, calculul doar pentru firmele care vând prin ambele rute. După eliminarea firmelor care vând prin web exclusiv prin marketplace-uri din grupul care atinge pragul, se estimează că 75,5 % dintre firmele mici care folosesc ambele rute realizau în continuare cel puțin 20 % din vânzările prin web prin marketplace-uri. Estimările corespunzătoare erau 69,5 % pentru firmele mijlocii și 58,2 % pentru cele mari.
Pentru firmele mici, calculul este (7,50 − 3,02) împărțit la 5,93, înmulțit cu 100. Primele 2 numere sunt procente din totalul firmelor mici: cel al firmelor care ating pragul și cel al firmelor care vând doar prin marketplace-uri. Ultimul număr este procentul celor care vând atât prin site-ul propriu sau aplicația proprie, cât și printr-un marketplace. Fiecare valoare de intrare folosește aceeași populație de firme. [1]
Verificarea restrânge interpretarea. Diferența dintre firmele mici și cele mari nu este explicată doar de proporția celor care folosesc marketplace-uri ca singura rută de vânzare prin web. Se păstrează și între firmele cu vânzări prin magazinul propriu. Acest lucru nu arată ce a cauzat diferența: cererea clienților, sectorul, structura produselor și alte împrejurări pot varia între grupuri.
Un magazin propriu nu ar trebui, așadar, tratat ca dovadă că marketplace-urile au devenit marginale. La fel, o contribuție substanțială a marketplace-urilor nu dovedește că magazinul propriu a eșuat. Cele 2 rute pot deservi cumpărături diferite. Datele ne spun să examinăm posibilitatea, nu ce rută merită următorul euro cheltuit.
Tiparul se păstrează în rândul firmelor care folosesc ambele rute
Dintre firmele care vând atât prin site-ul propriu sau aplicația proprie, cât și prin marketplace-uri, procentul celor care au realizat prin marketplace-uri cel puțin 20 % din vânzările prin web în 2024.
| Mărimea firmei | Proporția vânzătorilor care folosesc ambele rute și ating pragul de 20 % |
|---|---|
| Mici: 10–49 de persoane ocupate | 75,5 % |
| Mijlocii: 50–249 de persoane ocupate | 69,5 % |
| Mari: 250 sau mai multe persoane ocupate | 58,2 % |
Vânzătorii mici de pe marketplace-uri ating mai des pragul de 20 % în UE
Proporția firmelor mici care ating pragul de 20 % era mai mare decât cea a firmelor mari în 23 dintre cele 26 de țări UE cu ambele estimări disponibile. Malta, Țările de Jos și Slovacia erau excepțiile. Estimarea pragului pentru firmele mari din Germania este indisponibilă și marcată ca având fiabilitate redusă; este o valoare lipsă, nu 0. [1]
Limitarea comparației la firmele cu ambele rute de vânzare arată tot o proporție mai mare pentru firmele mici în 23 din 26 de țări, dar excepțiile devin Bulgaria, Malta și Țările de Jos. Distincția este un motiv să arătăm ambele comparații. Ar fi înșelător să presupunem că o singură descriere se potrivește fiecărei piețe.
Cifrele naționale de adoptare și de atingere a pragului ponderii vânzărilor pot diverge și ele. În Lituania, 34,74 % dintre firmele mici vindeau prin marketplace-uri, față de 9,22 % în Irlanda. Totuși, dintre vânzătorii lor de pe marketplace-uri, proporția estimată care atingea pragul era de 82,4 % în Lituania și 91,4 % în Irlanda. O adoptare mai răspândită nu înseamnă neapărat că o proporție mai mare dintre vânzătorii de pe marketplace-uri atinge pragul de 20 % din vânzările prin web.
Sunt comparații descriptive, nu un clasament al calității marketingului. Țările au structuri sectoriale diferite, iar analiza nu ajustează rezultatele pentru aceste diferențe. Țările de Jos au marcaje din sursă pentru o discontinuitate în serie la indicatorii relevanți ai firmelor mici; păstrăm marcajele și folosim cifrele ca o comparație pentru un singur an. Tabelul pe țări păstrează valorile indisponibile și notele sursei.
Comparația pe țări
Proporția vânzătorilor prin marketplace-uri care au realizat prin ele cel puțin 20 % din vânzările prin web în 2024. Diferența este estimarea firmelor mici minus estimarea firmelor mari și se exprimă în puncte procentuale. Mici înseamnă 10–49 de persoane ocupate; mari înseamnă 250 sau mai multe.
Vezi toate cele 27 de țări și marcajele din sursă
| Țară | Firme mici | Firme mari | Mici minus mari |
|---|---|---|---|
| Austria | 81,1 % | 63,0 % | 18,1 puncte procentuale |
| Belgia | 68,3 % | 55,2 % | 13,1 puncte procentuale |
| Bulgaria | 84,0 % | 82,7 % | 1,3 puncte procentuale |
| Cipru | 91,4 % | 79,1 % | 12,4 puncte procentuale |
| Cehia | 77,8 % | 63,2 % | 14,7 puncte procentuale |
| Germania | 86,7 % | IndisponibilFiabilitate redusă | IndisponibilFiabilitate redusă |
| Danemarca | 74,6 % | 57,4 % | 17,2 puncte procentuale |
| Estonia | 78,1 % | 70,1 % | 8,0 puncte procentuale |
| Grecia | 88,0 % | 78,0 % | 10,0 puncte procentuale |
| Spania | 87,2 % | 76,6 % | 10,6 puncte procentuale |
| Finlanda | 72,0 % | 47,7 % | 24,3 puncte procentuale |
| Franța | 81,3 % | 50,9 % | 30,4 puncte procentuale |
| Croația | 85,2 % | 78,6 % | 6,6 puncte procentuale |
| Ungaria | 81,5 % | 42,4 % | 39,1 puncte procentuale |
| Irlanda | 91,4 % | 76,0 % | 15,5 puncte procentuale |
| Italia | 86,6 % | 69,6 % | 17,0 puncte procentuale |
| Lituania | 82,4 % | 66,7 % | 15,7 puncte procentuale |
| Luxemburg | 89,1 % | 67,6 % | 21,6 puncte procentuale |
| Letonia | 85,5 % | 67,8 % | 17,8 puncte procentuale |
| Malta | 83,2 % | 88,9 % | -5,7 puncte procentuale |
| Țările de Jos | 65,5 %Discontinuitate în serie | 67,1 % | -1,5 puncte procentualeDiscontinuitate în serie |
| Polonia | 86,4 % | 60,6 % | 25,9 puncte procentuale |
| Portugalia | 76,5 % | 66,4 % | 10,1 puncte procentuale |
| România | 84,9 % | 82,0 % | 2,9 puncte procentuale |
| Suedia | 75,3 % | 53,6 % | 21,8 puncte procentuale |
| Slovenia | 87,1 % | 59,6 % | 27,5 puncte procentuale |
| Slovacia | 57,1 % | 61,7 % | -4,6 puncte procentuale |
Un atelier de ceramică poate folosi ambele rute fără să împartă vânzările egal
Ia exemplul unui atelier fictiv de ceramică cu 12 persoane ocupate. În 1 an primește comenzi de 420.000 € prin magazinul propriu și de 180.000 € prin marketplace-uri. Vânzările sale prin web însumează 600.000 €. Realizează și vânzări offline de 400.000 €. Sumele sunt inventate pentru a explica calculul, nu provin de la un client și nu sunt prezentate drept rezultate așteptate.
Marketplace-urile reprezintă 30 % din vânzările sale prin web: 180.000 € împărțit la 600.000 €. Firma atinge pragul de 20 % al studiului, chiar dacă magazinul propriu reprezintă celelalte 70 %. Raportat la totalul vânzărilor de 1.000.000 €, ponderea marketplace-urilor este de 18 %. Ambele descrieri sunt corecte, deoarece folosesc numitori diferiți.
Să presupunem că echipa pregătește postări pentru o gamă nouă. Faptul că are magazin propriu nu stabilește unde ar trebui să ducă postările. Ar putea examina detaliile produselor, pașii de comandă și întrebările clienților la fiecare destinație. O postare care promite ajutor la alegerea unei mărimi ar trebui să ducă într-un loc care oferă acel ajutor; una care anunță o ofertă anume ar trebui să ducă unde oferta poate fi comandată efectiv.
Ponderea de 30 % singură nu poate spune dacă marketplace-ul merită folosit. Echipa ar avea nevoie și de costuri, marje, retururi și timpul personalului asociat fiecărei rute. Detaliile nu se află în acest studiu. Exemplul explicat este util pentru că separă 3 întrebări pe care echipa le poate confunda: unde vinde, cât contribuie fiecare rută și dacă activitatea este rentabilă.
Alege destinația campaniei în funcție de următoarea acțiune a clientului
Leagă postarea de următorul pas potrivit

Începe cu întrebarea clientului
Identifică ce promite postarea să explice sau să ofere. Verifică ce destinație poate îndeplini acea promisiune.
Analizează ruta de comandă
Compară corectitudinea informațiilor, disponibilitatea, pașii de comandă și costurile firmei pentru fiecare destinație.
Verifică structura reală a vânzărilor
Distinge ponderea fiecărei rute în vânzările prin web de ponderea ei în toate vânzările firmei. Analizează rezultatele folosind măsurătorile existente.
Începe cu întrebarea imediată a clientului. Cineva care compară specificații poate avea nevoie de o pagină detaliată de produs. Cineva care răspunde unei oferte limitate în timp are nevoie de prețul exact, disponibilitate și condiții de comandă. Cineva care programează un serviciu poate avea nevoie de detalii de rezervare. Analizează paginile reale pe care le poți întreține înainte să decizi ce destinație răspunde cel mai bine întrebării.
Compară ambele destinații după aceleași verificări practice. Poate o persoană găsi produsul sau serviciul promis în postare? Sunt actuale prețul, disponibilitatea și detaliile de livrare sau rezervare? Poate finaliza următorul pas pe telefon? Un marketplace poate fi mai potrivit pentru o campanie, iar magazinul propriu pentru alta. Alegerea ar trebui să urmeze ceea ce trebuie să facă clientul.
Pentru atelierul fictiv de ceramică, o postare care explică îngrijirea unei glazuri ar putea duce la o pagină a magazinului propriu care combină recomandări de îngrijire și produsele relevante. O postare care promovează un pachet oferit doar printr-un marketplace ar trebui să ducă la acea ofertă. În fiecare caz, destinația urmează promisiunea din postare. Nu există motiv să trimiți fiecare client prin ambele rute.
O analiză scurtă a canalelor înainte de următoarea campanie
Mai întâi, folosește evidențele existente ale comenzilor pentru a enumera valoarea vânzărilor prin web pe rute de comandă pentru aceeași perioadă. Păstrează separat comenzile magazinului propriu și pe cele prin marketplace-uri, apoi calculează ponderea fiecărei rute în totalul combinat al vânzărilor prin web. Păstrează vânzările offline pe un rând separat, pentru a nu confunda o pondere a vânzărilor prin web cu una a tuturor vânzărilor firmei.
Folosește o bază consecventă pentru valoarea vânzărilor. Suma virată de un marketplace după comisioane nu este direct comparabilă cu totalul comenzilor magazinului propriu înainte de comisioane. Amestecarea celor 2 baze poate face un canal să pară mai mic dintr-un motiv contabil. Reconciliază mai întâi totalurile vânzărilor, apoi compară separat comisioanele, retururile și celelalte costuri relevante.
Analiza atelierului fictiv ar începe cu 420.000 € și 70 % din vânzările prin web pentru magazinul propriu și cu 180.000 € și 30 % pentru marketplace-uri. Următoarele înregistrări ar fi costurile reale și întrebările recurente ale clienților pentru fiecare rută. Verifică evidențele pentru orice cost lipsă înainte să îi atribui o valoare. Astfel obții o decizie mai utilă decât dacă tratezi pragul de 20 % al studiului ca pe un obiectiv pe care fiecare firmă ar trebui să îl atingă.
La final, alege o acțiune concretă pentru următoarea campanie: corectează un detaliu de livrare lipsă, îmbunătățește explicația produsului sau schimbă destinația ca să corespundă ofertei. Folosește măsurătorile existente ale firmei pentru a analiza rezultatul. Ruta comenzii nu este același lucru cu sursa descoperirii: cineva poate vedea o postare socială și comanda ulterior în altă parte. O schimbare a vânzărilor pe canale nu dovedește singură că a fost cauzată de campanie.
Cum am calculat comparațiile
Am analizat setul de date Eurostat isoc_ec_esels, folosind observațiile sondajului din 2025 despre vânzările din 2024. Populația acoperă firme cu cel puțin 10 persoane ocupate, numărând angajații și persoanele care desfășoară activități independente, din industria prelucrătoare, construcții și celelalte sectoare nefinanciare acoperite. Exclude firmele cu mai puțin de 10 persoane ocupate și nu este un sondaj dedicat comercianților online sau creatorilor. Folosim agregatul UE furnizat de Eurostat, nu o medie a procentelor pe țări. [1][2][3]
Indicatorul principal împarte procentul firmelor care realizează cel puțin 20 % din vânzările prin web prin marketplace-uri la procentul celor cu orice vânzări prin web prin marketplace-uri. Pentru firmele care folosesc ambele rute, scădem firmele cu vânzări prin web exclusiv prin marketplace-uri din numărătorul pragului și împărțim la vânzătorii care folosesc ambele rute. Valorile de intrare corespund aceleiași țări, aceluiași an, aceleiași sfere sectoriale și aceleiași mărimi a firmei și folosesc aceeași unitate de măsură: procent din firme. Valorile din sursă, formulele și marcajele de calitate sunt incluse în fișierele descărcabile. [1]
Estimarea publicată a pragului pentru firmele mari din Germania este indisponibilă deoarece are marcaj de fiabilitate redusă. Eurostat include estimările naționale cu fiabilitate redusă în agregatele sale UE, așa că păstrăm cifrele UE publicate, dar excludem Germania din numărătoarea țărilor care necesită această estimare. Tabelul pe țări arată o valoare indisponibilă, nu 0. Acest lucru diferă de tratamentul Eurostat al valorilor naționale confidențiale, pe care le exclude din agregatele UE. [3][6]
Am verificat calculele față de procentele alternative Eurostat pentru vânzătorii prin web și am verificat dacă se reconciliază categoriile canalelor. Rămâne 1 discrepanță în sursă: pentru firmele mijlocii din Lituania, combinarea categoriilor magazin propriu și marketplace dă 43,81 % cu vânzări prin web, în timp ce totalul publicat al vânzărilor prin web este 43,85 %. O preluare separată a reprodus-o. Păstrăm valorile și nu prezentăm acea compoziție ca pe un total exact. Discrepanța nu intră în calculul pragului raportat la vânzătorii prin marketplace-uri sau în comparația pe țări dintre firmele mici și mari. [1]
Valorile de intrare publicate sunt rotunjite la 2 zecimale. Am testat fiecare calcul principal cu valori aflate la cel mult 0,005 puncte procentuale de fiecare valoare de intrare. Diferențele principale dintre firmele mici și mari și sensul diferențelor raportate pe țări se păstrează la această verificare a rotunjirii. Intervalele privesc precizia afișării; nu sunt intervale de încredere ale sondajului. Extrasul nu furnizează datele respondenților sau covarianța sondajului necesare pentru estimarea incertitudinii comparațiilor derivate.
Este o imagine de moment a rutelor de vânzare raportate pentru 1 an. Nu poate stabili de ce le aleg firmele, dacă o rută este mai profitabilă sau ce s-ar întâmpla dacă o firmă și-ar schimba structura vânzărilor. Lucrările anterioare Eurostat și OECD au comparat deja canalele de comerț electronic. Contribuția noastră este calculul între vânzătorii prin marketplace-uri, comparația suplimentară între vânzătorii care folosesc ambele rute și verificările pe țări pentru cel mai recent an de vânzări disponibil în acest extras. [2][4]
Fișierul CSV include procentele din sursă, ponderile calculate și marcajele de calitate din sursă. Câmpurile numerice folosesc punctul ca separator zecimal pentru reutilizare în analiză.
Surse și note
- Eurostat, E-commerce sales of enterprises by size class of enterprise (isoc_ec_esels), accesat la 17 octombrie 2026. Anul sondajului: 2025; anul de referință al vânzărilor: 2024. Calculele folosesc PC_ENT, C10-S951_X_K, agregatul UE și țările UE individuale. Indicatori: E_AWSELL, E_AWS_COWN, E_AWS_CMP, E_AWS_CMP_GE20, E_AWS_CBOTH și E_AWS_CMPQ. Calculele și notele privind calitatea sursei sunt disponibile în pachetul de analiză.
- Eurostat, E-commerce statistics, date extrase în februarie 2026. Explică perioada de referință a vânzărilor din anul precedent, rutele prin site-uri sau aplicații proprii și marketplace-uri și diferența dintre vânzările prin web și alte comenzi electronice. O firmă poate vinde prin ambele rute de vânzare prin web.
- Eurostat, ICT usage in enterprises metadata, secțiunile 3.3–3.6 și 18.5. Agregatul sectoarelor acoperite include, conform NACE Rev. 2, secțiunile C–J și L–N și grupa 95.1. La stabilirea mărimii sunt numărați angajații și persoanele care desfășoară activități independente. Agregatele UE păstrează estimările naționale marcate ca nefiabile; datele naționale confidențiale sunt excluse. Celula indisponibilă pentru pragul firmelor mari din Germania are marcajul de fiabilitate redusă, așa că este omisă din numărătoarea țărilor cu ambele estimări fără a elimina estimarea UE furnizată.
- OECD, The Digital Transformation of SMEs (2021), capitolul despre platformele online, figura 3.4. Cercetările anterioare compară utilizarea marketplace-urilor și pragul de 20 % din vânzări în rândul vânzătorilor online. Acest articol folosește un numitor format din vânzătorii prin marketplace-uri și adaugă o comparație suplimentară între firmele care vând prin ambele rute; nu pretinde că este prima cercetare despre canalele de comerț electronic.
- Nota Eurostat privind reutilizarea permite reutilizarea datelor statistice cu menționarea sursei. Calculele, interpretarea și traducerile sunt realizate de Influence IQ. Eurostat nu răspunde pentru aceste adaptări.
- Eurostat, European businesses statistics compilers’ manual for ICT usage and e-commerce in enterprises, ediția 2025. Modulul B, întrebarea B3, pagina tipărită 38, atribuie 100 % din vânzările prin web rutei unice pentru firmele care folosesc doar 1 rută, susținând calculul pentru ambele rute. Secțiunea 5.2, pagina tipărită 253, precizează că estimările naționale nefiabile sunt incluse în agregatele UE, iar datele naționale confidențiale sunt excluse.
Calculele, interpretarea și traducerile sunt realizate de Influence IQ. Eurostat nu răspunde pentru aceste adaptări.